Asemănarea cu Dumnezeu
Așadar, vom trage concluzia că omul, atunci când revelează chipul și asemănarea lui Dumnezeu, reflectă de fapt Sfânta Treime. Aceste adumbriri ale Sfintei Treimi în omenire pot fi considerate în același timp ca o revelație divină și ca un model pentru relațiile interumane infuzate de revărsarea în creație a Sfintei Treimi. Procesul mântuirii este una cu lucrarea omului și el culminează în unirea și asemănarea eu Dumnezeu.
Cu cât este omul mai unit cu Dumnezeu, cu cât este mai asemenea Lui, cu atât este mai unit cu El. De aceea, lucrarea mântuirii, care e una cu lucrarea de desăvârșire a omului, constă în esență în pătrunderea umanului în sfera divinului și a vieții lui Dumnezeu în viața omului, asemenea unui fier înroșit în foc, până la unitatea cât mai deplină, până la a nu mai ști unde se termină fierul și unde începe focul ce l-a pătruns peste tot.
Omul este icoană a lui Dumnezeu, dar nu o statuie inertă osebită de Dumnezeu sau înrobită Lui, ci este o icoană cu atât mai vie cu cât Dumnezeu cel viu viază în ea în chiar viul vieții. Despre un copil mic care seamănă cu tatăl său se poate spune că este după chipul tatălui său, dar încă nu și după asemănarea aceluia. Însă, prin creștere și educație sub ochii tatălui și în duhul tatălui, treptat se vor adânci și desăvârși în el trăsăturile tatălui său, până la asemănarea tot mai deplină cu el, într-o unitate de duh, de voință și de gândire cu el.
Dumnezeu vrea să ne facă prin har ceea ce este El după ființă. Pe o treaptă superioară a urcușului duhovnicesc, virtuțile sunt puteri ale lui Dumnezeu în noi, fructul dulce al sinergiei divino-umane. Prin ostenelile nevoințelor lucrării poruncilor lui Hristos se întipăresc progresiv în noi trăsăturile analitice ale chipului omenității Sale îndumnezeite.
Nu e vorba numai de o imitatio Christi, o proiecție în firea noastră a unei imagini și atât, ci și o pătrundere a energiilor dumnezeiești din umanitatea plină de Duhul Sfânt a lui Hristos Care S-a sălășluit în adâncul inimii noastre prin sfântul botez și cu Care ne unim prin Sfintele Taine, sfintele fapte bune și rugăciune curată.
Lucrarea asemănării prin păstrarea neștirbită a chipului restaurat la botez nu este o operație simplu psihologică, ci ea se realizează ființial și numai în unire cu Hristos Care ne este și model, dar și ajutor tainic ce ne susține viu în strădaniile noastre. Are loc în desfășurarea procesului mântuirii un contact cu energiile necreate intenționale ale ființei divine. Înduhovnicirea este o nuntă între necreat și creat.
Autor: Ieromonah Ioan Bute
Sursa: Frumusețea care va salva lumea, p. 119-120