Coasta lipsă a lui Adam s-a regenerat
Un impact frontal cu o cisternă plină cu combustibil la viteza de pe autostrada[mfn]Viteza însumată a coliziunii, în 1986, a fost de aproximativ 180 kilometri (112 mile)/oră. [/mfn] este o experienţă pe care nu o doresc nimănui. Surpriză a fost că am supravieţuit, cu siguranţă Dumnezeu avea alte planuri pentru mine.[mfn]La fel ca şi fiica mea Lisa, care avea 11 ani la vremea aceea, care a scăpat nevătămată în mod miraculos.[/mfn]
În timpul celor 5 luni şi jumătate petrecute în spital, şi în anii care au urmat, am suferit o serie de operaţii pentru a mi se reconstrui diferite părţi din corp, în special oasele feței.[mfn]Ca şi rezultat direct al accidentului, am suferit în total 55 de intervenţii chirurgicale sub anestezie generală (majoritatea însă nu au necesitat scoaterea de coaste).[/mfn]
Aceste operaţii au presupus de multe ori folosirea propriilor mele oase pentru grefe. Am observat că chirurgul plastician se întorcea mereu la partea dreaptă a cutiei toracice, la aceeaşi cicatrice orizontală, ca să obţină oase pentru aceste proceduri. Într-o zi, l-am întrebat cum de nu se “termină oasele”. Mi-a aruncat o privire inexpresivă, apoi mi-a explicat că el şi echipa lui au scos câte o coastă întreagă de fiecare dată.
“Am lăsat periostul intact şi în acest fel coasta creşte de obicei la loc”.
Cu toate că am învăţat şi m-am pregătit să devin medic de familie, am fost intrigat: niciodată nu am ştiut asta. Periostul (sensul literal al cuvântului este “în jurul osului”) este o membrană care acoperă fiecare os – acesta este acel ceva care intră între dinţi în timp ce roadeţi un picior de miel, de exemplu. Periostul conţine celule care pot produce un os nou. În special la tineri, “periostul coastei are o capacitate remarcabilă de a regenera osul, poate mai mult decât alte oase”.[mfn]Chirurgul plastician Dr. David Pennington, într-un comunicat 7 mai 1999.[/mfn]
Chirurgii care fac operaţii pe cutia toracică înlătura în mod natural coaste, iar acestea de cele mai multe ori se refac, parţial sau total. Totul depinde de grija cu care este scoasă coasta; ea trebuie “decojită” de periostul în care e învelită astfel încât acesta să rămână cât mai intact posibil. Unul din motivele principale pentru care coasta în special prezintă această capacitate de regenerare este faptul că muşchii intercostali ataşaţi furnizează membranei o cantitate importantă de sânge.
La început când chirurgul mi-a zis acest lucru, imediat m-am gandit – “Wow, asta e într-adevăr super pentru că asta înseamnă că Adam nu a umblat toată viaţa cu un defect în trupul lui!” În Facerea 2.21, privitor la crearea Evei, ni se spune:
“Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; şi, dacă a adormit, a luat una din coastele lui şi a plinit locul ei cu carne.”
În mod surprinzător, unii creştini au crescut crezând că bărbaţii au cu o coastă mai puţin decât femeile. Dar bineînţeles că numărul de coaste este acelaşi. Unii anti-creaționiști au folosit faptul că bărbaţilor nu le lipseşte nici o coastă ca să batjocorească Cuvântul lui Dumnezeu.
Timp de ani de zile înainte de accident, atunci când eram întrebat despre acest lucru, dădeam următorul răspuns:
“Dacă tatăl tău şi-ar fi tăiat un deget la un ferăstrău circular, te-ai aştepta ca şi copiii lui să aibe cu un deget mai puţin? Sau doar fiii lui, nu şi fiicele? Bineînţeles că nu. Instrucţiunile ADN-ului care sunt transferate de la părinte la copil sunt sub formă de cod—înlăturarea unei coaste (sau a unui deget) nu va schimba instrucţiunile din cod, astfel încât toţi urmaşii vor avea toate coastele (sau degetele).”
În timp ce acest lucru este încă adevărat şi pertinent, aceste informaţii despre regenerarea coastei adaugă o nouă şi fascinanta perspectivă. Dumnezeu a creat coasta, şi a creat şi periostul. “El ştia cu siguranţă cum să scoată coasta în aşa fel încât mai târziu această să crească la loc, la fel cum se întâmplă cu coastele şi în ziua de azi – fără a fi nevoie de vreun miracol special.[mfn]Bineînţeles că miracolul în sine l-a constituit modul în care Eva a fost modelată din carne şi oase. De ce în acest fel – de ce nu direct din elemente simple, sau din “ţărână”, aşa cum a fost creat Adam? Toţi am păcătuit “în Adam” – și toţi putem fi salvaţi prin sacrificiul lui Iisus Hristos, “ultimul Adam” (1 Corinteni 15:45). Aşadar era important ca fiecare din noi, inclusiv Eva, să fim descendenţi ai lui Adam. [/mfn]
Adam nu a avut, deci, nici o zonă sensibilă în cutia lui toracică, dar a avut în tot timpul vieţii lui de sute de ani, acelaşi număr de coaste pe care tu şi eu le avem azi.
Autor: Carl Wieland
Sursa: Creation.com | Regenerating ribs
Referințe și note
1. Viteza însumată a coliziunii, în 1986, a fost de aproximativ 180 kilometrii (112 mile)/oră.
2. La fel ca şi fiica mea Lisa, care avea 11 ani la vremea aceea, care a scăpat nevătămată în mod miraculos.
3. Ca şi rezultat direct al accidentului, am suferit în total 55 de intervenţii chirurgicale sub anestezie generală (majoritatea însă nu au necesitat scoaterea de coaste).
4. Chirurgul plastician Dr. David Pennington, într-un comunicat 7 mai 1999.
5. Bineînţeles că miracolul în sine l-a constituit modul în care Eva a fost modelată din carne şi oase. De ce în acest fel – de ce nu direct din elemente simple, sau din “ţărână”, aşa cum a fost creat Adam? Toţi am păcătuit “în Adam” – și toţi putem fi salvaţi prin sacrificiul lui Iisus Hristos, “ultimul Adam” (1 Corinteni 15:45). Aşadar era important ca fiecare din noi, inclusiv Eva, să fim descendenţi ai lui Adam.