Codul genetic

Spre cinstea lor, unii oameni de știință din domeniul geneticii, fără a fi religioși, după cercetări pertinente desființează determinismul genetic, glosat de ateii darwiniști. Concluzia finală la care ajung: supercomplexitatea ADN-ului nu poate fi explicată prin evoluție, deci: trebuie să existe Dumnezeu.

Flora și fauna sunt stabile din punct de vedere genetic deoarece operatorul suprarațional al fiecărei specii dirijează replicarea organismelor după modelele originare create de Dumnezeu, respectând informațiile din memoria absolută pur energetică, care se raportează permanent la memoria cauzală din matricea energetic-biomaterială a codul genetic.

Cum se poate argumenta stabilitatea modelelor prototip? La încrucișarea unor plante cu flori albe și roșii hibrizii din prima generație vor avea flori roz. Când se încrucișează găini negre cu găini albe, toți hibrizii din prima generație sunt albaștri. Heterozigoții albaștri nu pot fi reproduși în linie pură.

Cea mai mare mobilitate de recombinare genetică o au plantele, dar hibrizii nu se pot înmulți.

Orice organism are informații despre specia căreia îi aparține, cu procentele cele mai mari de la mamă și de la tată, apoi bunici, străbunici, moși, strămoși etc, coborând până la modelul stas din creație. Fiecare celulă, țesut, umoare, organ are în memoria absolută un echivalent codificat energetic, iar în memoria cauzală o codificare a defectelor acumulate de-a lungul timpului în caracterele ereditare, care pot apărea permanent (boli genetice) sau discontinuu (atavisme).

Evoluționiștii au rămas foarte dezamăgiți de descoperirile făcute în genetică. Ei credeau că numărul de gene și numărul de cromozomi corespund procesului evolutiv al florei și faune și au presupus că ultima specie venită pe scara evoluției, omul, ar fi trebuit să aibă cam un milion de gene. Investigațiile asupra genomului uman au scos în evidență faptul că la om se află o cantitate de gene de aproximativ 31000, cu aproape 20000 mai multe decât la musculița de fructe sau o anumită specie de vierme cilindric.

Macromolecula de ADN conține circa 3,2 miliarde de caractere-matrici, după care secțiile de procesare coordonate pentru fabricarea proteinelor trebuie să respecte un program biocronologic ce implică informațiile genetice despre succesiunea aminoacizilor. Legătura dintre secvența nucleotidelor în ADN, succesiunea și specificitatea aminoacizilor în molecula proteică o realizează operatorul suprarațional dotat cu memoria absolută a prototipului pe care o raportează permanent la memoria cauzală (aceea a miilor de generații ce au degenerat sau nu, dar și informațiile psihosomatice impregnate pe codul genetic). De aceea noul-venit în lume are imprimat energetic în ADN atât tarele acumulate de-a lungul generațiilor cât și sentimentele pozitive.

De memorat: numai o educație corectă imersată în sacrul adevărat poate să schimbe comportamentul unui copil născut din părinți periferici vicioși, inadaptabili social cu predispoziții criminale. Dintr-o familie de pușcăriași, probabilitatea de a naște un îngeraș este minimă. Doar un program de educație corectă din punct de vedere al sacrului poate salva copiii din conjuncturi cu handicap spiritual. Consumul de alcool, de droguri, de dulciuri în cantități mari, precum și emoțiile puternic-negative, în timpul conceperii și sarcinii mamelor vor leza metabolic iremediabil copiii născuți.

Informațiile genetice sunt codificate în codoni. Codonul este format dintr-o secvență de 3 nucleotide din ADN, având capacitatea de includere a unui anumit aminoacid în molecula proteică. Cei 20 de aminoacizi de bază care intră în alcătuirea proteinelor sunt codificați prin configurațiile a 64 de codoni. Fiecare codon este alcătuit dintr-o secvență de 3 nucleotide.

*O carte creaționistă foarte bună, în care autoarea, cercetătoarea Oana Iftime dezleagă nodurile artificiale create de geneticienii evoluționiști, este Introducere în Antievoluționismul Științific-Despre evoluția omului de către om^[1].

Cromozomii, implicați și ei în transmiterea caracteristicilor ereditare, fac parte din nucleul celulei și sunt vizibili doar în timpul diviziunii nucleare. Se cunosc două configurații particulare de cromozomi specifice celulelor procariote, formate dintr-o singură moleculă de ADN și cromozomi de tip eucariot, alcătuiți, pe lângă ADN, din proteine, lipide, ioni de Mg²⁺ și Ca²⁺. Mărimea, numărul și forma cromozomilor reprezintă cariotipul fiecărei specii. Omul, de exemplu, are 46 de cromozomi, musculița de oțet-8, șoarecele-40, maimuța și cartoful au același număr de cromozomi-48, oaia-54, cîinele- 78, ș.a.m.d.

Elevii și studenții să întrebe profesorii atei darwiniști, ce-a fost mai întâi ADN-ul, organele, piesele, fabrica sau inteligența coordonatoare?

Experiențele din laborator au demonstrat că acizii nucleici sunt foarte sensibili la radiații ionizante, ultravioletele ce iradiază pe lungimea de undă de 254 nm îi dezactivează. Acest amănunt spulberă ipoteza unei atmosfere în formare până la definitivarea chimică cunoscută astăzi.

A încerca să distrugi adevărul confirmat de filiație, cu virusul ideologiei ateist-darwinistă este o totală lipsă de respect față de știință. De când avem o înregistrare scrisă nimeni n-a observat că din 2 părinți ai aceleași specii să se ivească alte specii.

Concluzia: darwinismul este cea mai mare înșelătorie din istoria științei.

Autor: Monahul Serghie
Sursa: Dumnezeu o certitudine, p. 113-115

[1] Edit. Anastasia, București, 2003.