Cine L-a creat pe Dumnezeu? – Este o întrebare ilogică
Ateii pun frecvent această întrebare pentru a-și justifica lipsa de credință. Bertrand Russell (1872–1970), un celebru filozof britanic, în eseul său influent, Why I am not a Christian (n.t., De ce nu sunt creștin), a prezentat aceasta ca prima sa obiecție.[1] Ateii de astăzi repetă obiecția, inclusiv Richard Dawkins (The God Delusion) și Philip Adams din Australia la Congresul Global al Ateilor din 2010 de la Melbourne Australia, care a spus:
„Marele argument pentru Dumnezeu a fost că trebuie să existe o Creație, un început. … Dar obiecția mea a fost simplă. Dacă Dumnezeu ar fi începutul, cine L-a început pe Dumnezeu?”[2]

Universul a avut un început; aproape nimeni nu contestă acest lucru, pentru că legile termodinamicii o cer: universul se prăbușește și nu se poate prăbuși pentru totdeauna, sau s-ar fi prăbușit deja. Nicio stea nu ar mai produce energie și nu am mai fi aici.
Unii au propus ca un univers să dea naștere altuia, dar din nou, nu poate exista o serie infinită de astfel de nașteri și prăbușiri, deoarece fiecare ciclu trebuie să aibă mai puțină energie disponibilă decât ultimul și dacă acest lucru s-ar fi întâmplat de veșnicie, ar fi avut loc deja prăbușirea tuturor.
Trebuie să fi fost un început
Unul dintre cele mai stabilite principii ale logicii/științei/realității este principiul cauzalității: ceva care are un început are o cauză suficientă. Principiul nu este: „Totul are o cauză”; Bertrand Russell a afirmat greșit. Nu, principiul este: „Tot ceea ce are un început are o cauză suficientă”. Doar o clipă de gândire confirmă acest lucru – ceva care nu a avut început nu are nevoie de o cauză. În plus, o cauză trebuie să fie suficientă sau adecvată. „Ai fost găsit într-o plantație de varză” nu este o explicație suficientă pentru existența ta.
Acest principiu de cauzalitate este atât de fundamental încât dacă aș spune că scaunul pe care stai, care trebuie să fi avut un început, tocmai a apărut fără nicio cauză, ai putea să crezi în mod justificat că am nevoie de un control psihiatric!
Ateii de astăzi, cărora le place să folosească cuvinte precum „rațional”, „rezonabil” și „științific” pentru a-și descrie convingerile, cred că cel mai mare început dintre toate – cel al universului – nu a avut nicio cauză! Unii recunosc că este o problemă, dar ei susțin că a spune că „Dumnezeu l-a făcut” nu explică nimic pentru că atunci trebuie să explici de unde a venit Dumnezeu. Dar este aceasta o obiecție valabilă?
Cum trebuie să fi fost cauza universului?
Cauza universului trebuie să fi fost nematerială deoarece dacă cauza ar fi fost materială/naturală, ar fi supusă acelorași legi ale descompunerii ca și universul. Aceasta înseamnă că ar fi trebuit să aibă un început în sine și tu ai avea aceeași problemă ca și ciclurile de nașteri și prăbușiri ale universurilor.
Deci cauza începutului universului trebuie să fi fost supranaturală, adică nematerială sau spirituală – o cauză în afara spațiului-materiei-timpului. O astfel de cauză nu ar fi supusă legilor descompunerii și deci nu ar avea un început. Adică, cauza trebuia să fie spiritul etern.
În plus, cauza universului trebuia să fie incredibil de puternică; mărimea și energia mare observate în univers dovedesc împreună această putere; trebuia să existe o cauză suficientă.
Aceasta mi se pare că e reprezentată de Dumnezeul Bibliei. Biblia îl dezvăluie pe Creatorul universului ca fiind:
- etern
Mai înainte de ce s-au făcut munții și s-a zidit pământul și lumea, din veac și până în veac ești Tu. (Psalmul 90:2)
- Atotputernic
A Ta este, Doamne, măreția și puterea și slava și biruința și strălucirea; toate câte sunt în cer și pe pământ sunt ale Tale; a Ta este, Doamne, împărăția și Tu ești mai presus de toate, ca unul ce împărățești peste toate. Bogăția și slava sunt de la fața Ta și Tu domnești peste toate; în mâna Ta este tăria și puterea și în puterea Ta stă să mărești și să întărești toate. (I Paralipomena 29:11–12)
- spirit (nematerial)
Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh și în adevăr. (Ioan 4:24)
Rețineți că Biblia spune: „La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul” (Facerea 1:1).
Dumnezeu a creat El Însuși timpul. Numai Cel care este în afara timpului, adică atemporal sau etern, ar putea face aceasta.
A întreba de unde a venit cineva care este veșnic, cineva care nu a avut început („Cine L-a creat pe Dumnezeu?”) este ca și cum ai întreba: „Cu cine este căsătorit burlacul?” Este o întrebare irațională.
Biblia se potrivește cu realitatea, ceea ce nu este surprinzător când considerăm că este de la Însuși Creatorul.
Două „mari începuturi” – fără nicio cauză!
Cei care îl resping pe Creator nu trebuie doar să creadă că energia/materia a apărut fără nicio cauză, ci trebuie să creadă că viața însăși a apărut fără o cauză adecvată.
Chiar și cea mai simplă formă de viață unicelulară este extraordinar de complexă. O bacterie simplă este plină de nano-mașini incredibil de sofisticate de care are nevoie pentru a trăi.[3] O celulă are nevoie de cel puțin peste 400 de proteine diferite pentru a crea mașinile care sunt absolut esențiale vieții.[4] Cum s-ar putea crea aceste mașini bazate pe proteine, chiar dacă toate ingredientele potrivite (20 de aminoacizi diferiți, dar mulți din fiecare tip) s-ar putea crea singure? Aminoacizii, adesea de ordinul miilor, trebuie uniți în ordinea corectă pentru ca fiecare proteină să funcționeze.
Gândiți-vă doar la o mașină esențială care copiază instrucțiunile ADN-ului pentru fabricarea fiecărei proteine.[5] Atunci să luăm doar o componentă proteică a acelei mașini, mai puțin de 10% din total. Această proteină are o lungime de 329 de aminoacizi. Care ar fi șansa de a obține această proteină întâmplător, presupunând că sunt prezente toate ingredientele corecte, și numai cele corecte, de aminoacizi?
Calculați astfel: ⅟₂₀ × ⅟₂₀ × ⅟₂₀ … de 329 de ori![6] Aceasta este o probabilitate de 1 la 10428 … un număr cu 428 de zerouri după 1! Chiar dacă fiecare atom din univers (1080 – un număr cu 80 de zerouri) ar reprezenta un experiment pentru fiecare vibrație moleculară posibilă (1012 pe secundă) pentru presupusa vârstă evolutivă a universului (14 miliarde de ani = 1018 secunde), acest lucru ar permite ”doar” 10110 experimente – mult, mult mai mică de numărul necesar pentru a avea o urmă de șansă pentru formarea acestei proteine,[7] ca să nu mai vorbim de toate cele peste 400 de proteine necesare.
Nu este de mirare că Richard Dawkins recunoaște că este posibil ca oamenii de știință să nu descopere niciodată cum ar fi putut apărea viața prin procese naturale. Cu toate acestea, el respinge explicația creației pentru motivul greșit de mai sus.
Ce fel de cauză este suficientă pentru a explica originea vieții? Cauza trebuie să fie incredibil de inteligentă – cu mult peste inteligența noastră. Ne minunăm de oamenii de știință care descoperă nano-tehnologia în vietăți – și este ceva uimitor. Dar cum rămâne cu Cel care a inventat aceste lucruri? Cu cât mai inteligent este El? Acest lucru îmi amintește de o altă caracteristică a lui Dumnezeu pe care Biblia o dezvăluie: El este omniscient (atotștiutor). Vedeți Psalmul 138:2–6; Isaia 40:13–14.
Știm suficient despre Creator din creația Sa pentru „a nu avea scuză”. Romani 1:18–22 spune:
Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea și peste toată nedreptatea oamenilor care țin nedreptatea drept adevăr. Pentru că ceea ce se poate cunoaște despre Dumnezeu este cunoscut de către ei; fiindcă Dumnezeu le-a arătat lor. Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica Lui putere și dumnezeire, așa ca ei să fie fără cuvânt de apărare, pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor și inima lor cea nesocotită s-a întunecat. Zicând că sunt înțelepți, au ajuns nebuni.
Și aici Biblia explică de ce oamenii inteligenți aleg să creadă lucruri imposibile – că mai întâi universul, apoi viața, au apărut pur și simplu fără nicio cauză adecvată. Ei aleg să accepte în mod ilogic că cele două „mari începuturi” ale lor nu au avut o cauză suficientă, mai degrabă decât să-L recunoască și să-L slăvească pe Creatorul lor.
Autor: Don Batten
Sursa: Creation.com | Who created God?
[1] Bertrand Russell este respectat pentru priceperea sa în logică și filozofie, în special în ceea ce privește matematica, dar această poziție împotriva lui Dumnezeu nu este deloc logică.
[2] Adams, P., The atheist delusion (o versiune editată a unui discurs ținut de Phillip Adams la Convenția Globală a Ateilor din 2010); abc.net.au/news/2010-03-19/the-atheist-delusion/370688.
[3] Smith, C., Fantastic voyage: Can the theory of evolution stand the test of modern science?, Creation 30(1):20–23, 2007; creation.com/fantastic-voyage.
[4] Acesta este minimul necesar pentru formele de viață care se auto-reproduc, înainte ca evoluția să poată începe chiar și teoretic. Vedeți Sarfati, J., How simple can life be? 14 Februarie 2006.
[5] Polimeraza ARN; vedeți www.mun.ca/biochem/courses/3107/Lectures/Topics/RNAP_bacterial.html.
[6] Există puțină flexibilitate în ordine, deci ar putea fi puțin mai puțin de 329, dar nu mult mai puțin, și am ales doar 10% dintr-o mașină moleculară pentru a ilustra ideea. Pentru un studiu detaliat al nivelului de flexibilitate existent în ordinea aminoacizilor pentru o proteină funcțională, vedeți: Truman, R., The ubiquitin protein: chance or design? Journal of Creation 19(3):116–127, 2005; creation.com/ubiquitin.
[7] Chiar dacă universul ar fi de 10 ori mai mare și de 10 ori mai vechi, acest lucru ar permite doar 10112 experimente. Indiferent de modul în care învârți numerele, numărul de experimente posibile este foarte mic.