Dr. Ed Knorr: „Toate au mult mai mult sens atunci când sunt privite prin prisma biblică”
Dr. Ed Knorr și-a obținut licența în matematică la Universitatea din Waterloo, Ontario, Canada, respectiv masteratul și doctoratul (acesta din urmă implicând cercetări în extragerea datelor și detectarea valorilor extreme) la Universitatea din Columbia Britanică, unde lucrează din 2002 ca și cadru didactic.[1]
Copilăria dr. Knorr în Canada nu a fost tocmai privilegiată. Părinții săi, lipsiți de multă educație formală, erau imigranți germani săraci, dar muncitori, fugind de ravagiile celui de-al Doilea Război Mondial și de consecințele acestuia pentru a-și construi o viață nouă în Columbia Britanică. Familia ieșea rar să mănânce, și niciodată nu pleca în vacanțe.
Îl cunosc pe Ed din 1984 drept un creștin foarte activ, cu un interes puternic atât pentru profeția biblică, cât și pentru apărarea creației descrisă în Facerea. Deci, cum a început credința acestui profesor în tehnologia informației?
„Când eram copil”, a spus el, „Canada era mai mult o țară creștină”. El și-a amintit cum toți elevii de clasa a 5-a din școala sa publică au primit Noul Testament. „Am avut și piese de Crăciun la școală, iar scenele cu ieslea erau obișnuite în locurile publice.”
La fel ca în majoritatea țărilor occidentale înainte de apariția impulsului alimentat de evoluție de a-L exclude din ce în ce mai mult pe Dumnezeu din viața publică, era obișnuit ca și părinții necreștini să se asigure că, copiii lor sunt învățați creștinismul. Dr Knorr a spus:
Mama și tatăl meu nu au mers ei înșiși la biserică, dar și-au trimis copiii la o școală duminicală luterană din apropiere. Acolo, am învățat elementele de bază ale credinței și am absolvit ceea ce se numește „confirmare” pentru copiii luterani. Citeam Biblia și mă rugam zilnic. Sincer să fiu, am avut o viață spirituală destul de plată, dar cunoșteam mesajul mântuirii.
Abia când a fost angajat în provincia Alberta, spune el, „credința mea a crescut cu adevărat”. Familia de la care a închiriat o cameră a fost un model bun și a oferit „o mare încurajare spirituală”. Mai târziu, printr-un coleg din industria petrolului și a gazelor, Ed a început să frecventeze Biserica Evanghelică Liberă, devenind în scurt timp implicat total.
Când în cele din urmă serviciul l-a adus înapoi la rădăcinile sale din zona Vancouver, Ed a continuat să fie implicat puternic. Astfel a condus studiile biblice și activitățile didactice la Școala Duminicală (al cărui administrator a fost ceva timp) — „crescând în credință”, spune el. „Cred că ai putea spune că un centru de interes mare în viața mea este predarea și vestirea Cuvântului lui Dumnezeu.”
Întrebat despre evoluție în anii de liceu, Ed a răspuns că, deși la vremea respectivă știa că există puncte de vedere diferite, „probabil că nu s-a gândit prea mult la problemă” și nu era cu adevărat conștient de conflictul pe care îl producea. El a crezut întotdeauna în Facerea și nu s-a îndoit niciodată de Biblie. Dar în anii 1980, importanța creației în șase zile a pus stăpânire pe el, a spus el:
Citeam din ce în ce mai multe cărți creștine, iar câteva erau despre creație și chiar aveau sens. Am studiat cel mai mult profețiile pentru că acestea reprezentau marele meu interes; dar mi-a devenit clar că același Dumnezeu care a promis că va crea un cer nou și un pământ nou și că va învia trupurile noastre poate fi crezut ca Domn, Mântuitor și Creator. Din moment ce Domnul Iisus a considerat Facerea ca fiind o istorie reală, la fel am făcut-o și eu, indiferent dacă școlile publice au recunoscut-o sau nu.
În calitate de bibliotecar șef al bisericii sale, Ed a jucat un rol esențial în dezvoltarea uneia dintre cele mai mari colecții de cărți și DVD-uri creștine din Vancouver, având în prezent aproximativ 6400 de articole. El spune:
Comandam în special cărți care era posibil să nu fie disponibile în fiecare librărie creștină. Și da, avem o mulțime de cărți despre creație și DVD-uri pentru toate vârstele, precum și abonamente la revista Creation și la revista mai tehnică Journal of Creation. Pe lângă profeții, misiuni etc. Cred cu tărie în apologetică în general și în apărarea creației în special.
Avea o resursă preferată despre creație? El a spus:
Am citit recent o carte remarcabilă despre Facerea 1–11 pe care o recomand cu căldură — The Genesis Account, de Jonathan Sarfati.[2] Aceasta este cu siguranță o carte de adăugat pe lista de lectură — acum se află pe lista mea cu cele mai bune 10 cărți din toate timpurile!2
Cum i-a influențat cariera de creaționist faptul că a predat la a treia universitate ca mărime din Canada timp de aproape 20 de ani? El a spus:
Nu a fost o provocare, probabil pentru că în domeniile mele de calcul și matematică tind să nu existe conflicte. Cred că majoritatea oamenilor din universități sunt tăcuți în ceea ce privește credința lor. Am o mare admirație pentru mulți oameni de știință care își iau munca în serios, dedică mult timp și speră să facă o diferență în viața studenților și a lumii.
Am atât o viziune științifică operațională asupra lumii, cât și o viziune istorică biblică. Da, există conflicte, dar Scriptura este standardul suprem și toate au mult mai mult sens atunci când sunt privite prin prisma biblică.
Poate funcționa evoluția din punct de vedere matematic?
Întrebat despre dovezile științifice/matematice despre origini, Ed s-a referit la munca pionierului creaționist al ingineriei genetice, dr. John Sanford:[3]
Am aflat că există cel puțin 100 de mutații noi în fiecare persoană născută și aproape niciuna dintre acestea nu este avantajoasă. În plus, ADN-ul este poli-constrâns și poli-funcțional: orice mutație într-o singură „literă” a ADN-ului ar putea afecta mai multe gene. Astfel, probabilitatea ca efectele dăunătoare să se adune în timp este mare.
Având în vedere probabilitatea scăzută de mutații avantajoase, înmulțirea probabilităților scăzute pe perioade lungi de timp implică că probabilitățile devin zero din punct de vedere statistic pentru formarea oricărei funcționalități noi și semnificative într-un organism. Lucrurile o iau la vale; noțiunea de design perfect chiar de la început, cu variabilitatea codificată în ADN, are mult mai mult sens științific.
Relevanța programării calculatoarelor pentru biologie părea evidentă, având în vedere că genomul fiecărui organism este „programat” cu cantități uriașe de informații semnificative. Ed mi-a spus:
Programele de calculator (adică software-ul) au specificații precise care urmează pași bine definiți pentru a-i spune calculatorului să facă exact ceea ce software-ul (și, prin urmare, programatorul) îi spune.
Un program vândut de o companie de software poate fi foarte mare și complex – adesea rezultatul multor ani de efort de către programatori cu înaltă calificare. În esență, este un număr binar lung (constând doar din 1 și 0), dar cu o cantitate uimitoare de inteligență încorporată în el. Chiar și atunci, de multe ori nu înțelegem corect, de aceea atât de mult software trebuie să fie corectat și actualizat.
ADN-ul este, de asemenea, un cod digital. Pionierul Microsoft, Bill Gates, a spus: „ADN-ul este ca un program de calculator, dar mult, mult mai avansat decât orice software creat vreodată.”[4] Genomul uman conține aproximativ 3 miliarde de „litere” de informații – echivalentul a 1000 de enciclopedii. Aceasta nu se întâmplă fără o inteligență proiectantă. De la Cădere, s-au strecurat erori (mutații); dar, ADN-ul este o colecție uimitoare de coduri.
Arbori informatici și tipuri biblice
Oamenii de știință seculari cred într-un singur „arbore al vieții” pentru a descrie descendența comună a tuturor speciilor de pe Pământ; Ed crede că punctul de vedere biblic oferă o explicație mai bună – și anume că există un număr de arbori (deseori numiți „livadă creaționistă”) – fiecare reprezentând un anumit „tip” (Facerea 1:21, 25).
Într-un arbore dat, există mult loc pentru variație și selecție naturală, dar arborii diferitelor „tipuri” nu se unesc. Ed spune:
În informatică, folosim și „arborii” – răsturnați, cu nodul rădăcină în partea de sus și ramurile întinzându-se în jos. Ne referim la o astfel de colecție de arbori neconectați ca la o „pădure”. Fiecare element (nod) din fiecare arbore are o cale unică înapoi la elementul rădăcină de acest tip (vedeți secțiunea de mai jos despre „arborii răsturnați” p. 45), dar nicio legătură cu alte tipuri. Acest lucru se potrivește dovezilor referitoare la viețuitoare.
Pasiunea lui Ed pentru profeții este condusă parțial de contemplarea acestei lumi cu tristețea, violența și tragedia ei. În contrast, el spune: „Dumnezeu promite o creație viitoare restaurată, în care omenirea răscumpărată va trăi într-un univers neafectat de păcat”. El își amintește că mama lui a povestit când membrii familiei și prietenii ei au fost uciși în fața ei de către soldații Armatei Roșii în satul ei din estul Germaniei. El spune:
Li s-a dat o oră să-și îngroape morții „sau altfel”… pentru că soldații aveau să se întoarcă. Deci, cu propriile mâini și fără unelte, au săpat rapid gropile. Aștept cu nerăbdare o lume fără război și nedreptate, cu întoarcerea lui Iisus Hristos.
Creația restaurată
Pentru Ed, această restaurare viitoare merge mână în mână cu creația din Facerea:
Când Dumnezeu îi va învia pe morți, El va face acest lucru foarte repede, „într-o clipeală de ochi” (I Corinteni 15:51–52), nu în perioade mari de timp. Nici promisiunea Sa de a crea un cer nou și un pământ nou nu va dura miliarde de ani.
Unul dintre pasajele sale preferate despre înviere/restaurare este din Iov 19:
Dar eu știu că Răscumpărătorul meu este viu și că El, în ziua cea de pe urmă, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă. Și afară din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu. Pe El Îl voi vedea și ochii mei Îl vor privi, nu ai altuia. Și de dorul acesta măruntaiele mele tânjesc în mine. (v. 25–27)
Ed spune:
Iov vorbește în mod clar despre o înviere literală, cu un trup real, fizic, având trup, ochi etc. Suntem făcuți după chipul lui Dumnezeu și vom fi înviați după chipul lui Dumnezeu. Acest lucru mă convinge mai mult ca oricând că Îl putem crede pe Dumnezeu pe Cuvânt.
Întrebat despre un mesaj pentru cititori, dr. Knorr a vrut să spună următoarele – în special, a spus el, celor dezamăgiți de viață și care se întrebau dacă viața are sens:
Ai fost creat cu un scop. Viața ta are o valoare incredibilă. Dacă Iisus este Domnul și Mântuitorul tău, destinul tău este să devii parte dintr-un viitor palpitant și fără sfârșit – o lume fără păcat. Lumea actuală are multe calități, dar este o lume căzută; ce-i mai bun va urma!
Arbori răsturnați și pădurea vieții
Diagrama de mai jos prezintă un exemplu informatic al unei „păduri” formată din trei „arbori” de ordinul k. (Un arbore de ordinul k [sau m] nu are mai mult de k ramuri în orice punct. Un arbore binar are k=2, ternar k=3. Acești arbori sunt răsturnați în comparație cu arborii adevărați). O „pădure” mai mare ca aceasta, cu mult mai mulți arbori, ar putea fi folosită pentru a reprezenta modul în care descendenții tipurilor originale din Facerea s-au diversificat de la creație.
Fiecare tip original este reprezentat de „nod” superior al fiecărui arbore, iar acestea s-au diversificat (de exemplu, prin împărțirea în specii separate după creație, cum ar fi lupii, coioții, câinii dingo etc.). Toate speciile fiice, descendente din tipul original, se găsesc doar în acel arbore, fără nicio legătură cu niciun alt arbore.
Fiecare creatură este astfel legată de celelalte printr-o descendență comună, dar numai în cadrul acestui tip. În schimb, „arborele evolutiv al vieții”, dacă ar fi reprezentat astfel, ar avea un nod în vârf, iar fiecare specie care a trăit vreodată ar fi conectată la el prin descendența comună. Dovezile biologiei sunt în concordanță cu acest model al pădurii.
Algoritmi și rezolvarea problemelor
Algoritmii sunt ca niște „rețete” scrise în codul calculatorului, instrucțiuni despre cum să rezolvi anumite probleme. De exemplu, luați în considerare căutarea înregistrării unui pacient într-o listă de n = 1 000 000 de dosare medicale, având în vedere numărul de identificare al pacientului respectiv.
Dacă înregistrările nu sunt sortate după numărul de identificare al pacientului, atunci o modalitate de a găsi persoana corespunzătoare numărului de identificare dat este să porniți de la început și să parcurgeți lista una câte una până când găsiți înregistrarea care se potrivește căutării voastre. Acesta este un algoritm destul de naiv și, în medie, va trebui să faceți n/2 = 500 000 de comparații. În cel mai rău caz, dacă numărul de identificare ar fi ultimul din listă (sau nu există deloc), ar fi nevoie de n comparații, adică de căutarea prin toate cele un milion de intrări.
Cu toate acestea, o abordare mai inteligentă ar fi utilizarea unui algoritm (set de instrucțiuni) care îi spune calculatorului să sorteze mai întâi lista de numere de identificare și apoi să efectueze o căutare binară (da sau nu) în listă, după cum urmează. Mai întâi, uită-te la numărul din mijlocul listei, pentru a vedea dacă se potrivește.
Dacă nu, utilizați acel număr pentru a spune dacă numărul de identificare al pacientului furnizat ar trebui să fie în jumătatea superioară sau inferioară, astfel încât cealaltă jumătate poate fi „aruncată”. Se continuă acest proces de împărțire la 2, lista devenind mai mică (cu jumătate) de fiecare dată, restrângând căutarea prin compararea elementului din mijloc al listei rămase, până când se găsește numărul de identificare sau lista este epuizată.
În medie, aceasta necesită un număr logaritmic de pași, proporțional cu log2(n) operații. Cu alte cuvinte, folosind acest algoritm, o căutare într-o listă de 1 000 000 de pacienți va lua cel mult 20 de comparații, indiferent dacă identificatorul pacientului respectiv se află sau nu în listă. Deci acest algoritm este cu mult superior primului.
De fapt, există multe tipuri de liste sortate pe care le putem folosi, inclusiv structuri arborescente (sau mai generic: „structuri de date”). Acestea ne vor permite să adăugăm înregistrări la colecție în mod eficient, astfel încât lista să rămână întotdeauna sortată fără a fi nevoie să resortăm întreaga listă.
Există algoritmi și mai inteligenți care iau în considerare și minimizează numărul de accesări ale unității de stocare sau ale internetului. Deoarece astfel de accesări pot dura cu ordine de mărime mai mult decât un calcul efectuat de „cipul gânditor” al unui calculator (procesorul), acestea accelerează considerabil lucrurile.
De exemplu, în mai puțin de o secundă, sistemele de baze de date pot localiza înregistrări sau colecții de înregistrări (precum toți clienții din Vancouver care au cheltuit mai mult de 100$), folosind structuri de date precum arborii B+ (vedeți diagrama de mai jos) pentru a indexa cantități uriașe de date.
Autor: Clarence Janzen
Sursa: Creation.com | The best is yet to come
[1] Uneori numit profesor în Canada, meseria sa implică predare și conducere educațională. Cercetarea nu este necesară, deși cercetarea pedagogică poate face parte din conducerea educațională.
[2] Sarfati, J., The Genesis Account: A theological, historical, and scientific commentary on Genesis 1–11, Creation Book Publishers, Powder Springs GA, 2015; disponibilă la creation/s/10-2-606.
[3] Autor al Genetic Entropy (creation.com/s/10-3-513): vedeți creation.com/sanford.
[4] Gates, W., The Road Ahead, Viking, 1995.
