A Creat Dumnezeu viaţă şi pe alte planete?

Am primit numeroase întrebări din întreaga lume cu privire la acest subiect, iar CEO-ul Creation Ministries International (CMI) din SUA, Gary Bates, a fost citat de televiziunea CNN acum câteva zile in urma. În lumina acestei povestiri recente, vom republica următorul articol de Gary (autorul operei creaționiste  Alien Intrusion: UFOs and the Evolution Connection), care vă va fi de mare interes în înțelegerea acestui fenomen în creștere.

Mulți oameni, creștini sau altfel, se luptă cu ideea că pământul este singura planetă locuită în acest univers enorm. Pe scurt, există viață pe alte planete?

Cei care cred că viața a evoluat pe pământ, o văd de obicei ca un „fapt” virtual că viața a evoluat pe nenumărate alte planete. Descoperirea vieții pe alte planete ar fi, la rândul lor, văzută ca o confirmare a credinței lor evolutive.

Dar, chiar și mulți creștini cred că „Dumnezeu trebuie să fi creat viața în altă parte, altfel acest univers enorm ar fi o pierdere groaznică de spațiu”. Din experiența mea, acest lucru pare să fie principalul motiv pentru care oamenii cred că trebuie să existe alte vieți “undeva acolo’. Cu toate acestea, gândirea noastră ar trebui să se bazeze pe ceea ce Dumnezeu a spus că a făcut (Biblia) și nu ceea ce credem că ar face, ar fi trebuit sau ar fi trebuit să facă.

În primul rând, din moment ce Dumnezeu este cel care a făcut universul, acesta nu poate fi „mare” pentru El. Oamenii se luptă cu dimensiunea sa, deoarece înțelegerea noastră este limitată la dimensiunile create de timp / spațiu în care existăm și este peste facultatea minții să încercăm a înțelege orice se afla dincolo de existența noastră dimensională. Dimensiunea este relativă numai pentru noi ca locuitori ai acestui univers. Mărimea și timpul sunt legate într-o oarecare măsură. Deoarece universul este mare pentru noi, luăm în considerare cât timp ne-ar lua să călătorim prin el, de exemplu. Dar, timpul însuși a început odata cu crearea universului fizic- prin urmare cum putem înțelege ce este eternitatea sau ce ar putea fi? Ce a fost înainte de univers? În mod similar, cum ne putem imagina cât de „mare” este Dumnezeu?

Nu putem folosi o masuratoare, compusa din atomii creati de El, spre a-l masura pe Dumnezeu.

Un exemplu ar putea fi dacă vi s-a cerut să construiți o casă mică și ați făcut-o. Acum vi se cere să construiți o casă mare. În dimensiunile noastre, pentru a construi o casă mai mare, ar fi nevoie de mai mult efort și mai mult timp. Deci, este mai greu, sau durează mai mult ca Dumnezeu să construiască un univers mare în comparație cu unul mai mic? (în funcție de perspectiva noastră asupra a ceea ce constituie mare sau mic, bineînțeles). Desigur că nu, pentru că El nu este legat de timpul și spațiul pe care El le-a creat. Isaia 40:28 spune “Nu ştii tu, sau n-ai aflat tu că Domnul este Dumnezeu veşnic, Care a făcut marginile pământului, Care nu oboseşte şi nici nu Îşi sleieşte puterea?”  Suntem impresionați că Dumnezeu a făcut miliarde de galaxii cu miliarde de stele în ele și pe buna dreptate, caci acesta este unul dintre motivele pentru care le-a făcut. Dar, așa cum am menționat, dimensiunea nu este o problemă pentru Dumnezeu. Stelele sunt structuri relativ simple deoarece sunt doar bile mari de gaze. Ar fi nevoie de mai multă „contribuție creativă”, în acest sens, pentru miracolul lui Iisus de hrănire a celor cinci mii decât pentru crearea de nenumărati quasari (există o complexitate genetică imensă chiar si în structura unui pește mort).

Biblia si extratereştrii

Se intreabă adesea: „Doar pentru că Biblia ne învață faptul că Dumnezeu a creat viață inteligentă numai pe Pământ, de ce nu ar fi făcut-o și în altă parte?” În definitiv, Scriptura nu discută totul, de ex. maşinile cu motor. Totuși, obiecția biblică față de extratereștri nu provine doar din lipsa faptului că nu sunt precizați. Autovehiculele, de exemplu, nu sunt esențiale pentru mântuire, dar credem că ființele sensibile, inteligente, cu putere de decizie morală, sunt esențiale, altfel ar submina autoritatea Scripturii.

Pe scurt, înțelegerea tabloului complet al mesajului Bibliei / Evangheliei ne permite să concluzionăm în mod clar că motivul pentru care Biblia nu menționează extratereștrii este că nu există nici unul.[1] Cu siguranță, dacă pământul ar fi avut ocazia să primească o vizită a adevăraților extratereștri dintr-o galaxie departată, atunci se poate aștepta în mod rezonabil ca Biblia și Dumnezeu în suveranitatea și preștiința sa să menționeze o astfel de ocazie, pentru că ar redefini în mod clar locul omului în univers.

  1. Biblia indică faptul că toata faptura ȋmpreună suspină si ȋmpreuna are dureri până acum (Romani 8:18-22). Efectul blestemului care a urmat căderii lui Adam a fost unul universal.[2] Altfel, care ar fi motivul lui Dumnezeu de a distruge această întreagă creație pentru a face loc unui cer nou și pământ nou – (2 Petru 3:13, Apocalipsa 21:1)? Prin urmare, orice extraterestri care ar trăi în altă parte ar fi fost (pe nedrept) afectat de blestemul Adamic fără vina proprie – nu ar fi moștenit natura păcatului lui Adam.
  2. Când Hristos (Dumnezeu) a apărut în trup, El a venit pe Pământ nu numai pentru a răscumpăra omenirea, ci în cele din urmă printr-Ȋnsul toate cu Sine sa le ȋmpace (Romani 8:21, Coloseni 1:20). Totuși, moartea ispășitoare a lui Hristos pe Golgota nu poate salva aceste extraterestru ipotetic, pentru că trebuie să fim descendenți fizici ai lui Adam pentru ca Hristos sa ne fie „Mântuitor” (Isaia 59:20). Iisus a fost numit „ultimul Adam” pentru că a existat un prim om adevărat, Adam (1 Corinteni 15: 22,45) – nu un prim Vulcan, Klingon etc. El, Cel fără de păcat, este o jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre, (Isaia 53: 6,10, Matei 20:28, 1 Ioan 2: 2, 4:10), fără a fi nevoie să Ȋşi ispăşeacă (să aducă jertfă) pentru vreun păcat propriu (inexistent) (Evrei 7:27).
  3. Din moment ce acest lucru ar însemna că orice extraterestru va fi pierdut pentru veșnicie atunci când pământul si lucrurile de pe el se vor mistui (2 Petru 3:10, 12), unii s-au întrebat dacă sacrificiul lui Hristos ar putea fi repetat în altă parte pentru alte ființe. Totuși, Hristos a murit o dată pentru totdeauna  (Romani 6:10, 1 Petru 3:18) pe pământ. El nu va mai fi răstignit și înviat de mai multe ori pe alte planete (Evrei 9:26). Acest lucru este confirmat de faptul că biserica răscumpărată (pământească) este cunoscută sub numele de mireasă a lui Hristos (Efeseni 5: 22-33; Apocalipsa 19: 7-9) într-o căsătorie care va dura pentru veșnicie.[3] Hristos nu va fi poligamist cu multe alte mirese de pe alte planete.
  4. Biblia nu prevede ca Dumnezeu să răscumpere alte specii, nici macar pe îngerii căzuți (Evrei 2:16).

Ȋncercând să îi strecoare…. cumva

O încercare de a încadra extratereștrii în Biblie se bazează pe un cuvânt din Evrei 11: 3: „Prin credință înțelegem că s-au ȋntemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut din nimic cele ce se văd.’

Cuvântul „veacuri” apare în traducerea KJV (King James Version)  și în alte traduceri, iar unele susțin că se referă la alte planete locuite. Cu toate acestea, cuvântul este αϊῶν (aiōn), din care derivăm cuvântul „eoni”. Astfel, traducerile moderne redau cuvântul ca „univers” (întregul spațiu-timp continuum) deoarece descrie în mod corect „tot ce există în timp și spațiu, vizibil și invizibil, prezent și veșnic”. Chiar dacă se referă la alte planete, este o extrapolare nejustificată de a presupune viață inteligentă.

Trebuie de asemenea să ne amintim că expresii precum „cerurile și pământul” (Facere 1: 1) sunt o figură de stil cunoscută sub numele de merism. Aceasta se întâmplă atunci când sunt combinate două opuse sau extreme pentru a reprezenta întregul sau suma părților sale. De exemplu, dacă am spus „Am pictat întreaga clădire de sus în jos”, se înțelege că asta înseamnă totul în întreaga clădire. În mod similar, limba ebraica din biblie nu are niciun cuvânt pentru „univers” și poate cel mai bine să ȋl exprime prin „totul”, așa că în schimb el a folosit merismul „cerurile și pământul”.

Este clar că pasajele Noului Testament precum cele menționate mai sus, Romani 8: 18-22 și Evrei 11: 3, indica spre Facere („ceruri și pământ”) și astfel spre tot ceea ce Dumnezeu a făcut și când timpul așa cum îl cunoaștem a început. Vedeți această explicație suplimentară. Un alt pasaj este cel din din Ioan 10:16, în care Iisus spune: „Am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc, și vor auzi glasul Meu și va fi o turmă şi un păstor.”

Cu toate acestea, chiar şi un astronom de la Vatican care crede în extratereştrii (astfel un „martor ostil” față de „inexistenţa lor”), un preot iezuit, numit Guy Consalmagno, recunoaşte că „în context aceste ’alte oi’ sunt probabil o referire la neamuri, nu la extratereştrii”.[4]  Învățătura lui Iisus a provocat dezbinarea evreilor (Ioan 10:19), pentru că întotdeauna credeau că mântuirea de la Dumnezeu era doar pentru ei. Iisus reafirmase că El ar fi Mântuitorul întregii omeniri.

O perspectivă noua

O idee mai recentă este de a permite ca extratereștrii să existe dintr-o necesitate ce are ca scop protecţia creștinismul în cazul unei vizite reale a unor extratereştrii pe Pământ. Michael S. Heiser este un influent creștin UFOlogist / conferenţiar cu doctorat  în biblia ebraică și limbile semitice antice. El susține că argumentele prezentate mai sus s-ar putea să nu se aplice extratereştrilor creați de Dumnezeu. Pentru că nu sunt descendenți ai lui Adam, ei nu au moștenit natura păcatului și, prin urmare, nu sunt vinovați moral în fața lui Dumnezeu. La fel ca nişte „iepurași” pe pământ, ei nu au nevoie de mântuire – chiar dacă vor muri, nu vor merge nici în rai, nici în iad.

La suprafață, acest lucru pare a fi un argument convingător; la urma urmei, îngerii căzuți sunt inteligenți, dar sunt dincolo de mântuire („Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avram a luat” Evrei 2:16). Îngerii sunt nemuritori și nu au dimensiunile noastre corporale. Iar nivelul de inteligență al extratereştrilor lui Hesser nu se regăsește la iepuri, ceea ce scoate în evidență nedreptatea suferinței lor, efectele blestemului, inclusiv moartea și în cele din urmă dispariția când „cerul se va da in lături ca o carte de piele pe care o faci sul” (Apocalipsa 6:14). Pare de asemena bizar să nu se atribuie nicio responsabilitate morală pentru acțiunile unor ființe foarte inteligente. Heiser susține, de asemenea, că extratereştrii  foarte inteligenţi nu ar înlocui poziția omenirii ca fiind făcută în chipul lui Dumnezeu, deoarece „chipul” înseamnă doar că oamenii au fost plasați ca reprezentanți ai lui Dumnezeu pe pământ.

Cu toate acestea, Biblia spune că suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Facerea 1:26). Omul a fost creat imediat o ființă complet inteligentă cu aproximativ 6000 de ani în urmă și a fost implicat în meşteşugul uneltelor la scurt timp după aceea (Facerea 4:22). Din acel moment, nu am reușit să dezvoltăm tehnologii avansate suficient pentru a călători în alte sisteme solare. Dacă extratereștrii ar fi capabili să dezvolte nave spațiale incredibile, mai rapide decât lumina care ar fi trebuit să ajungă aici, se presupune că ar fi trebuit să fie creaţi cu un intelect mult superior celui uman – ceea ce i-ar face mai mult în asemănare cu Dumnezeu în acest sens decât suntem noi. Sau, creația lor este mult mai veche decât cei 6.000 de ani ai timpului biblic de șase zile; extratereștrii au fost creați înaintea omului și au avut suficient timp pentru a-și dezvolta tehnologiile. Cu toate acestea, Dumnezeu a creat Pământul în Ziua 1 și mai târziu, corpurile cerești în Ziua a 4-a.

Influenţe din afara Bibliei

Deși Heiser nu promovează evoluția teistică, el are o ȋnclinaţie spre ideea unui univers cu vechime de miliarde de ani, așa cum a propus-o creaţionistul progresist Dr Hugh Ross.[5] Teoretic, acest lucru ar putea permite timpul necesar pentru orice extraterestru nevăzut să dezvolte tehnologiile science-fiction necesare pentru a ajunge aici. Dar, acesta este un raționament circular.

Există o mare problemă din perspectiva Evangheliei în legatură cu aceste perioade lungi de timp. În primul rând, este important să înțelegem că ideea științifică modernă a vârstelor lungi (adică milioane și miliarde de ani) a derivat din convingerea că straturile sedimentare de rocă de pe Pământ au vârste de eoni de timp.[6] Aceasta, la rândul lor, a derivat din presupoziția dogmatică că nu existau acte de creație sau o inundație globală, astfel încât trăsăturile Pământului trebuie explicate prin procese văzute ce se întâmplă în prezent.[7] Această filozofie a uniformitarianismului pare să îndeplinească in mod profund profeția apostolului Petru ce poate  fi gasita în 2 Petru 3: 3-7.

Conflictul cu Evanghelia este că aceste straturi de roci conțin fosile – fiinţe moarte care arată dovezi ale violenței, bolilor și suferințelor. Astfel, adoptând o viziune de milioane de ani, chiar și fără evoluție, se plasează moartea și suferința cu mult înainte de căderea lui Adam. Aceasta subminează Evanghelia și chiar motivele pentru care Hristos a venit pe pământ – cum ar fi inversarea efectelor blestemului. Ȋn Romani 5:12 se afirmă în mod clar că păcatul și moartea au intrat în creație ca urmare a acțiunilor lui Adam. Nu a existat nicio moarte înainte de căderea din Rai. Clasarea ordinii create
Psalmul 8:5 spune că omul a fost făcut cu puțin mai jos decât îngerii și a fost ȋncununat cu mărire şi cinste. Heiser a spus că mântuirea se bazează pe rang, nu pe inteligență. Dacă da, unde în Biblie (care omite să menționeze), ar fi locul extratereștrilor în această ordine? Ar fi mai mari decât omul și mai mici decât îngerii, de exemplu? Dacă acești extratereștri avansați ar fi capabili să viziteze pământul, omenirea ar fi acum supusă stăpânirii lor. (Chiar dacă extratereștrii erau prietenoși, potențial ar fi fost mult mai puternici datorită inteligenței și tehnologiei lor). Aceasta ar fi în contravenție directă cu structura autorității lui Dumnezeu, atunci când a poruncit omenirii să „supună” pământul – cunoscut ca și un mandat de stăpânire (Facere 1:28).

Rămâneţi înspăimântați de uimire

Psalmul 18:1 ne indică un motiv major pentru care universul este atât de vast: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”.

Există multe pasaje similare în Scriptură. Ele ne ajută să înțelegem cine este Dumnezeu și cât de puternic este El. Aceasta ne amintește că cu cât descoperim mai mult despre acest univers incredibil, cu atât mai mult ar trebui să fim înspăimântați de Cel care a făcut totul. Pe scurt, mai degrabă decât să privești și să întrebi „mă întreb ce altceva există acolo?” și să îți imaginezi extratereștrii pe care nu i-ai văzut niciodată, ar trebui să Ȋl luăm în considerare, în schimb, pe Cel care a făcut totul.

Ar putea exista forme de viaţă primitivă in spaţiu?

Imaginea de ansamblu a Bibliei  pare să excludă viața inteligentă în altă parte a universului lui Dumnezeu[8] (a se vedea textul principal). Dar dacă s-ar găsi bacterii pe alte planete? Acest lucru este extrem de puțin probabil, dar bacteriile „făcute de Dumnezeu” nu ar încălca Evanghelia (vezi Poate Biblia sa fie  falsificabilă și ar face un extraterestru acest lucru?).

Și, în orice caz, orice „microb de pe Marte” ar fi rezultat probabil ca urmare a contaminării umane.[9]

Care ar fi scopul lor? Întregul obiectiv al creației este omenirea pe acest Pământ; formele vii, de pe biosfera frumos echilibrată a Pământului, fac parte din sistemul nostru creat pentru susținerea vieții.

Dacă bacteriile se găsesc în altă parte a sistemului solar, va fi o „ploaie” cu dovezi că viața poate „evolua”.[10] Cu toate acestea, am anticipat anterior că, într-un astfel de eveniment puțin probabil, organismele vor avea ADN de pe pământ, etc., în concordanță cu faptul că au provenit de aici drept contaminanți – fie purtați de sonde recente făcute de om, fie călătorind cu fragmente de piatră lovită de pe pământ din impactul meteoriţilor.

Autor:

Sursa: Creation.com | Did God create life on other planets?
Traducator: Armand Ionescu


Referințe și note

[1] Desigur, există fiinţe angelice. Acestea au fost făcute la inceputul timpului în Săptămâna Creației – numite „fii ai lui Dumnezeu” și „stele de dimineață” în poezia cărții lui Iov, s-au bucurat și au cântat la ȋntemeierea pământului (Iov 38: 7).

[2] Sarfati, J., The Fall: a cosmic catastrophe: Hugh Ross’s blunders on plant death in the Bible, Journal of Creation 19(3):60–64, 2005; creation.com/plant-death.

[3] Biserica a fost cumpărată cu sângele Mântuitorului ei din propria Lui rană, o analogie clară a primei femei care se naște dintr-o „rană” din partea lui Adam.

[4] Consolgmagno, G., Humans are not God’s only intelligent works, 3 January 2006. El a susţinut de fapt acest argument într-o dezbatere cu Dr Jonathan Sarfati de la Creation Ministries International (CMI) – nu au apucat să îşi vadă argumentele ȋnainte de publicare in Science and Theology News.

[5] Ross crede în creaturi fără suflet asemănătoare cu omul înaintea lui Adam, cu o stare spirituală asemănătoare cu extratereștrii din ipotezele lui Heiser. Pentru o respingere completă a ideilor lui Ross, vezi Refuting Compromise by Jonathan Sarfati Master Books, Arkansas, USA, 2004.

[6] Henry, J.F., An old age for the earth is the heart of evolution, Creation Research Society Quarterly 40(3):164–172, December 2003; creationresearch.org/crsq/articles/40/40_3/Henry.htm.

[7] Mortenson, T., The Great Turning Point, Master Books, Arkansas, USA, 2004.

[8] Compare Grigg, R., Did life come from outer space? Creation 22(4):40–43, 2000; creation.com/life-from-space, Bates, G., Alien Intrusion: UFOs and the evolution connection, Master Books, Arkansas, USA, 2004.

[9] Sarfati, J., Conclusive evidence for life from Mars? Remember last time! creation.com/mars, 15 May 2002.

[10] Matthews, M., Space life? Answering unearthly allegations, Creation 25(3):54–55, 2003; creation.com/space-life.