Francis Bacon: „Cunoașterea (știința) este izvor bogat pentru slava Creatorului și pentru bucuria omului.”
Francis Bacon era un creștin anglican evlavios, cunoscut pentru eșecul său public dar și pentru mintea sa științifică extraordinară. Poate, după cum a spus, „cei mai buni dintre oameni sunt asemenea celor mai bune pietre prețioase, în care fiecare defect … [este] remarcat mai rapid în cele care sunt în general murdărite și stricate”.
Anii de frustrare
Bacon a avut un început minunat. Tatăl său era un înalt oficial în slujba reginei Elisabeta, iar mama lui era o femeie cu o inteligență pătrunzătoare. Însă Francis s-a plictisit de tutorii săi și era îngrozit de disputa scolastică de la acel moment în știință. A renunțat la Cambridge la 15 ani, iar tatăl său i-a găsit o oportunitate pentru a sluji ambasadorului din Franța. Aceste privilegii tinerești au dispărut în 1579 când tatăl său a murit, lăsându-i mai nimic. S-a întors la școală cu un nou scop, devenind avocat, membru al Parlamentului și profesor de drept în următorii șapte ani. Dar nu a fost mulțumit nici de onorurile sale, nici de veniturile sale.
Eforturile sale de înaintare au fost înăbușite în primul rând pentru că regina nu-l plăcea. Dar ea îl îndrăgea pe susținătorul lui Francis, contele de Essex. Essex l-a tratat pe Bacon ca pe un fiu și a fost un bun mentor până când Essex a condus o revoltă. Elizabeth l-a numit Bacon pe un post în care trebuia să-și acuze prietenul, iar Bacon s-a aruncat în acest caz cu patimă. Alexander Pope l-a numit pe Bacon: „cel mai înțelept, mai strălucitor, și mai rău om din întreaga omenire”, dar Bacon i-a scris lui Essex că trebuie să prefere binele țării sale decât prietenia lor.
Anii de realizare
Ascensiunea regelui James a marcat un nou început pentru Bacon. Acest rege l-a plăcut, iar ascensiunea lui la apogeul puterii politice a fost amețitoare. În 1607 a fost procuror general, apoi funcționar al camerei de justiție regale, procuror general, lord păstrător al sigiliului, iar în 1618, cancelar. În această perioadă a publicat și cele mai cunoscute opere literare ale sale. Instauratio Magna (Marea Renaștere) nu a fost altceva decât o teorie cuprinzătoare a cunoașterii. El a finalizat doar două părți, dar în acestea a rezumat amploarea învățării și deficiențele înțelegerii umane și a propus o nouă știință bazată pe experimentare, raționament inductiv și îmbunătățirea condiției umane.
Camera Comunelor a depus o plângere pentru corupție împotriva sa în 1620. El s-a declarat vinovat, menționând că, deși era „cel mai just judecător”, el a participat la „abuzul vremurilor”. În doar un an, a fost dat afară din birourile sale, a falimentat financiar și a fost ruinat din punct de vedere politic.
S-a retras la scrierile sale. El a introdus eseul ca specie literară în limba engleză și a finalizat The New Atlantis, o lucrare care combina abordarea sa științifică și credințele sale creștine. Bacon a împărțit cunoștințele în filozofie sau cunoaștere naturală, și cunoașterea divină sau revelația inspirată. Deși a insistat că filozofia și lumea naturală trebuie studiate inductiv, el a susținut că, în ceea ce privește religia, nu putem studia decât argumente pentru existența lui Dumnezeu. Cunoașterea naturii, acțiunii și scopurilor lui Dumnezeu nu poate veni decât dintr-o revelație specială. Dar Bacon credea, de asemenea, că cunoașterea este cumulativă, că studiul cuprinde mai mult decât o simplă conservare a trecutului. Adevăratul studiu, a spus el, va ajuta omenirea în cele din urmă. „Cunoașterea este izvor bogat pentru slava Creatorului și pentru bucuria omului”, a scris el. „Puțina filozofie înclină mintea omului spre ateism, dar profunzimea filozofiei aduce mințile oamenilor spre religie”.
În 1626 s-a oprit în zăpadă pentru a face un experiment cu privire la conservarea alimentelor, s-a îmbolnăvit și a murit în duminica de Paște. În testamentul său, el a inclus această rugăciune finală: „Când m-am gândit cel mai mult la pace și onoare, mâna Ta [a fost] puternic asupra mea și m-a smerit, după bunătatea Ta iubitoare… Fii milostiv mie pentru numele Mântuitorului meu și primește-mă în sânul Tău. ”
Sursa: christianitytoday.com | Francis Bacon. Philosopher of science
Traducător: Claudiu Balan