Omul este stăpân pe acest Pământ, cu mandat primit direct de la Creator [video]
Adepţii teoriei evoluţioniste spun că omul pe pământ este un animal rudă cu maimuţă şi se străduieşte să supravieţuiască. Dar Sfânta Scriptură spune cu totul altceva:
Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!” (Facerea 1: 27-28)
Aşadar, pentru a afla care este adevărul, să vedem cum stau lucrurile în practică. Să vedem dacă omul trăieşte pentru a supravieţui sau pentru a stăpâni.
Omul, fie că se foloseşte de lumea aceasta spre bine, fie că se foloseşte spre rău, el este stăpân de drept şi de facto al pământului. Acesta pentru că tot pământul, cu tot ceea ce este în el, este făcut şi dăruit de Dumnezeu în stăpânirea noastră. Lucrul acesta se vede foarte uşor din felul cum omul se raportează la toate lucrurile care îl înconjoară. Omul supune totul în mod natural, şi toate se supun lui, de voie sau de nevoie. Toate animalele şi păsările pământului cu toate câmpiile şi munţii care le ţin, şi toţi peştii mării cu toate apele în care vieţuiesc, stau oricând la dispoziţia omului.
Omul a pătruns de-a lungul timpului în cele mai mici detalii şi particule ale materiei, a sfârtecat inima munţilor şi a cucerit adâncul oceanelor, folosindu-se de toate acestea după bunul plac.
Dar deşi omul stăpâneşte totul pe pământ, el tot nemulţumit este. Orice planuri măreţe ar pune în practică, orice ar construi şi oricum ar face, omul nu îşi găseşte odihna şi mulţumirea deplină în lumea aceasta, pentru că setea de veşnicie din el îşi cere drepturile, forţându-l să vrea mereu mai mult şi mai aproape de perfecţiune. Însă prin acest mai mult şi mai perfectibil, şi mai frumos, şi mai deplin, şi mai măreţ, omul arata de fapt ca locul lui este undeva mai sus decât materia. Lucrul acesta îl mărturiseşte omul prin fapte, chiar şi fără să vrea, adică prin toate oraşele subterane pe care le face, prin toţi zgârie-norii pe care îi ridică, prin toată tehnologia pe care o inventează şi o pune în practică şi prin toate activităţile fizice pe care le duce la extrem, sfidând materia.
Faptul că omul, cu nişte instrumente cât se poate de simple (snowboard, placă de surf, paraşută, etc) controlează forţele naturii, stăpâneşte munţii, aerul, oceanele… cu cât mai mult atunci când folosește tehnologia și utilajale industriale construind baraje, zgârie-nori, insule noi, fabrici pe fundul oceanelor, sateliți în înaltul cerului și așa mai departe.
Dumnezeu i-a dat omului să stăpânească lumea aceasta, inclusiv toate posibilităţile prin care să-şi exercite acest drept, ca omul să vadă şi să conştientizeze că deşi are încredinţată atâta putere asupra materiei, totuşi el nu este pentru lumea aceasta materială, ci are o chemare mult mai înaltă, care să îl mulţumească şi să îl bucure în mod desăvârşit pentru totdeauna: Împărăţia Cerurilor.
Autor: Dan Tudorache