Originea conștiinței umane
Un studiu recent realizat de Universitatea Newman, Birmingham, este foarte revelator.[1] 1 din 5 atei britanici și 1 din 3 atei canadieni acceptă sau chiar sunt de acord cu afirmația „Procesele evolutive nu pot explica existența conștiinței umane”. Nu sunt singuri. În cartea sa, Mind and Cosmos (n.t. Minte și Cosmos), profesorul și filozoful Thomas Nagel susține că procesul darwinist nu a putut produce conștiința.[2] (Fiind ateu, el se leagă, totuși, de convingerea că un proces natural încă nedescoperit i-a dat naștere!)
Calculatoarele și mașinile inteligente chiar dacă sunt calculatoare foarte rapide, în cele din urmă, ele doar procesează informații și iau decizii determinate de un program: urmează instrucțiunile orbește. În schimb, ființele umane sunt conștiente, având o minte care este conștientă atât de sine, cât și de mediul său. Avem percepții, gânduri, sentimente și credințe, și facem alegeri pe baza lor.
Potrivit Dicționarului Internațional de Psihologie al profesorului Stuart Sutherland,
„Conștiința este un fenomen fascinant, dar evaziv: este imposibil să se precizeze ce este, ce face sau de ce a evoluat. Nimic nu a fost scris despre ea care să merite a fi citit.”[3]
Profesorul de științe cognitive, Jerry Fodor, este de acord. El a scris,
„Nimeni nu are nici cea mai mică idee despre cum orice lucru material ar putea fi conștient. Nimeni nici măcar nu știe cum ar fi să aibă cea mai mică idee despre cum orice lucru material ar putea fi conștient.”[4]
Este de așteptat ca Sutherland și Fodor să-și exprime aceste sentimente, deoarece pare imposibil ca reacțiile chimice din creier, oricât de complexe, să conducă la ceva mai mult decât un calculator sofisticat. Profesorul și filozoful Colin McGinn întreabă: „Cum ar putea agregarea a milioane de neuroni individuali inconștienți să genereze o conștiință subiectivă?”[5] Răspunsul este că nu există absolut niciun motiv să se creadă că este posibil.
Doar o iluzie?
Ateii susțin uneori că conștiința este pur și simplu o iluzie. Profesorul de științe cognitive Daniel Dennett, este unul dintre aceștia. El a scris: „Suntem roboți, făcuți din roboți, făcuți din roboți”. Celulele noastre cerebrale, spun el, sunt pur și simplu roboți care răspund la semnale chimice. Proteinele pe care le creează sunt roboți. Și așa mai departe.[6]
Dar, din moment ce nicio știință nu a demonstrat vreodată că este adevărat, nu este decât o afirmare a viziunii materialiste a lui Dennett despre lume (vezi Conștiința nu este o proprietate emergentă a materiei). De fapt, el se prinde în propria sa cursă spunând: „Conștiința umană este cam ultimul mister supraviețuitor.”[7] Cum poate să vorbească autoritar despre ceva despre care el recunoaște că nu îl înțelege?
Profesorul Susan Blackmore susține, de asemenea, că această conștiință este o iluzie, dar afirmația ei: „Nici măcar nu putem începe să explicăm conștiința”, face ca punctul său de vedere să fie complet neștiințific.[8] Cum poate să cunoască natura sau originea a ceva ce nu poate explica?
Realitatea întortocheată
Ateismul cere susținătorilor săi să gândească în mod constant și să acționeze în moduri care sunt contrare acelora care par a fi clar adevărate. Potrivit lui Francis Crick, co-descoperitorul structurii ADN-ului, „biologii trebuie să țină mereu cont de faptul că ceea ce văd nu a fost conceput, ci mai degrabă a evoluat.”[9]
Natura pare a fi proiectată; dar, spune el, ar trebui să o vedem ca și cum nu ar fi proiectată. Mașinile biologice par a fi ireductibil de complexe; dar Richard Dawkins ne spune că ar trebui să credem că nu sunt. Noi suntem ființe conștiente; dar ateii ne spun că aceasta este doar o iluzie. Cu toții avem sentimentul că suntem responsabili pentru acțiunile noastre; dar, ni se spune, nu este așa și, în realitate, „alegerile noastre morale” sunt pur și simplu determinate de chimia creierului.
Realitatea adevărată
Ca de obicei, faptele cunoscute se potrivesc cu adevărul biblic al creației mult mai bine decât se potrivesc cu povestea evoluției. Chiar și filosofii seculari recunosc că conștiința pare să transcendă știința și explicațiile naturaliste.[10] Nu numai că nu pot explica, dar nici nu o pot defini. În schimb, Biblia oferă un cadru complet satisfăcător în care să se construiască o înțelegere a naturii umane.
Conform Bibliei, suntem mult mai mult decât un corp, un mecanism biochimic. Când am fost creați, ni sa dat un suflet imaterial și o natură spirituală (Facerea 1:27; 2:7). Înainte de cădere (Facerea 3), acțiunile noastre (activitățile corpului) ar fi fost în întregime sub controlul acestui aspect imaterial al ființei noastre. Acum, din cauza păcatului, luptăm cu dorințele trupului și putem fi dominați de dependențe și pofte.
Cu toate acestea, vestea bună este că Hristos a murit pentru a fi eliberați. Chiar și în această viață, putem recâștiga, într-o oarecare măsură, controlul pe care Adam și Eva l-au avut inițial (Romani 6:6; 7:24-25). Și în viața viitoare vom avea un suflet fără de păcat, ca și cel al salvatorului nostru, și un trup fără de păcat cu care îl vom proslăvi pentru veșnicie.
Autor: Dominic Statham
Sursa: Creation.com | The origin of human consciousness
Traducător: Cristian Monea
[1] Hall, A., Results of major new survey on evolution, Press release, Newman University, Birmingham, sciencereligionspectrum.org, 5 Septembrie 2017.
[2] Nagel, T., Mind and Cosmos, Oxford University Press, Oxford, 2012.
[3] Chalmers, D.J., Conscious Mind, Oxford University Press, Oxford, p. 3, 1996.
[4] Fodor, J.A., The big idea: can there be a science of mind? The Times Literary Supplement 4567:5–7, 1992.
[5] McGinn, C., Can we solve the mind-body problem? In O’Connor, T. and Robb, D., eds, Philosophy of Mind: Contemporary readings, Routledge, London, pp. 438–457, 2003.
[6] Buckley, A., Is consciousness just an illusion? bbc.co.uk/news/science-environment-39482345, 4 April 2017.
[7] Dennett, D., Consciousness Explained, Penguin Books, London, p. 21, 1991.
[8] Blackmore, S., The grand Illusion: Why consciousness exists only when you look for it, New Scientist 2348:26–29, 22 Iunie 2002.
[9] Crick, F., What Mad Pursuit: A personal view of scientific discovery, Sloan Foundation Science, London, p. 138, 1988.
[10] Tate, D., Consciousness: a problem for naturalism, Journal of Creation 21(1):29–32, Aprilie 2007.
