Războiul împotriva combustibililor fosili vs. providența lui Dumnezeu într-o lume căzută
Politicienii și activiștii de mediu par să creadă că utilizarea combustibililor fosili este o problemă atât de mare pentru pământ încât este necesar să pornim un „război” împotriva utilizării acestora. Există două preocupări principale: 1) combustibilii fosili conduc la încălzirea globală și trebuie redusă utilizarea acestora (a se vedea răspunsul lui Don Batten, un om de știință CMI: A biblical and scientific approach to climate change – n.t., O abordare biblică și științifică a schimbărilor climatice) și 2) resursele de combustibili fosili se vor epuiza în curând. Cum ar trebui să răspundă creștinii care cred în Biblie la al doilea motiv de îngrijorare?
Trebuie să începem de la o premisă cheie — Dumnezeu este milostiv față de omenire chiar și atunci când nu merităm nicio demonstrație a bunătății Lui față de noi. După cum a spus Iisus:
Că El face să răsară soarele și peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. (Matei 5:45)
Iisus ne arată că Dumnezeu își revarsă Harul asupra întregii omeniri, chiar și asupra celor care se răzvrătesc împotriva Sa.
În mod surprinzător, darurile Harului lui Dumnezeu față de omenire pot fi identificate uneori ca promisiuni de binecuvântări ulterioare, chiar și în timp ce Dumnezeu pedepsește împotriva păcatului – adică, adesea există binecuvântări în blesteme.
Prima binecuvântare dintr-un blestem
Găsim primul exemplu al unei binecuvântări într-un blestem către urmașii Evei după Cădere. Dumnezeu a spus:
Dușmănie voi pune între tine [Satana în chipul șarpelui] și între femeie, între sămânța ta și sămânța ei; aceasta îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul. (Facerea 3:15)
Întrucât Satana nu se reproduce și nu are copii așa cum se înmulțește omenirea, trebuie să înțelegem că prima parte a versetului vorbește metaforic despre sămânța non-fizică. Cei care sunt sămânța lui Satana sunt toți cei care vor continua să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu. Cei care sunt sămânța femeii sunt cei pe care Dumnezeu îi răscumpără și îi curăță de păcatele lor. Această diferențiere este susținută în alte locuri din Scriptură. Cei care persistă în păcat și nu se pocăiesc sunt copiii lui Satana (Ioan 8:44; Efeseni 2:1–3; I Ioan 3:8–10). Cei care se supun chemării lui Dumnezeu sunt descendenții spirituali ai lui Dumnezeu (Ioan 1:12; Ioan 11:52).
Facerea 3:15 trece de la un descendent colectiv la unul singular, denumit „el”. Deși „el” nu este numit, din altă parte a Scripturii este clar că aceasta este o referire profetică timpurie la Mesia, care se va naște din neamul femeii (Galateni 4:4). Acest verset ne învață că Mesia ar fi un bărbat, deoarece ar fi un descendent al femeii, dar ar fi și mai mult decât un bărbat, deoarece ar învinge o ființă îngerească căzută – Satana. Știm acum că această profeție s-a împlinit prin Întrupare, în care Dumnezeu s-a arătat sub forma omului-Dumnezeu – Iisus. Prin moartea și învierea Sa, Iisus a binecuvântat omenirea. El l-a învins pe Satana, a biruit moartea și ne-a oferit singurul mijloc de scăpare din păcat și din moartea veșnică (I Corinteni 15:56–57; Evrei 2:14).
Alte binecuvântări în blesteme
Pe măsură ce se desfășoară revelația lui Dumnezeu, descoperim că El oferă adesea binecuvântări explicite sau indicii de binecuvântări în cadrul blestemelor. Vom nota doar trei exemple:
- Blestemul lui Adam a fost legat de blestemul pământului, „blestemat va fi pământul pentru tine” și a implicat truda dureroasă și eventual moartea fizică; dar există un indiciu de binecuvântare în afirmația „să te hrănești” (Facerea 3:17–19). Omenirea a primit dintotdeauna resurse pentru a produce suficientă hrană – dacă nu ar fi existat egoismul uman, opresiunea politică și războaiele care perturbau lanțurile de aprovizionare. De asemenea, omenirii i s-a dat porunca de a lucra pământul pentru a supraviețui, indicând faptul că, deși munca ar fi dificilă, este totuși o binecuvântare, deoarece permite susținerea omenirii. Lui Adam i s-a dat spre lucrare pământul, nu un mormânt.
- După păcatul lor, Adam și Eva s-ar putea să fi dorit să rămână în grădina lui Dumnezeu, unde în pomi creșteau fructe frumoase și nu era nevoie de muncă grea pentru a produce hrană. Dar Dumnezeu i-a alungat din grădina Sa pentru a-i proteja și pentru a-i îngriji, precum și pentru a-i pedepsi. Alungarea lor a fost o binecuvântare pentru că i-a smerit și i-a împiedicat să trăiască pentru totdeauna despărțiți de Dumnezeu. I-a încurajat pe ei și pe urmașii lor să se gândească la ceea ce au renunțat, dar cu speranța că va veni un mântuitor (Facerea 3:15).
- Ni se spune că o persoană care este atârnată de un copac (cruce) este blestemată (Deuteronom 21:23; Galateni 3:13); totuși, Iisus a luat asupra Sa acel blestem pentru a răscumpăra omenirea.
Chiar dacă Dumnezeu îi blestemă pe oameni pentru răzvrătirea lor, ca mijloc de pedeapsă, scopul lui este în cele din urmă să binecuvânteze omenirea prin răscumpărarea oferită de Mesia și posibilă prin darul credinței (Efeseni 2:8) și al pocăinței (Fapte 17:30).
O binecuvântare din cadrul blestemului Potopului
Potopul a fost un blestem adus întregii omeniri din cauza păcatului lor excesiv (Facerea 6:5–7). Doar cele opt persoane din corabie au supraviețuit Potopului. În plus, Potopul a afectat masiv vietățile de uscat și din aer, care au murit, precum și multe vietăți marine. Vedem dovezile acestei distrugeri în marile cantități de fosile. Cu toate acestea, prin intermediul acestui cataclism, Dumnezeu a dat omenirii, credincioși și necredincioși deopotrivă, provizii pentru a trăi în lumea căzută.
Dumnezeu a oferit lumii de dinaintea Potopului resurse naturale, cum ar fi metale (Facerea 4:22) și lemn (Facerea 6:14). Cu toate acestea, prin mecanica hidrologică și geologică asociată Potopului, Dumnezeu a înzestrat pământul cu rezerve extinse de cărbune, petrol și gaze naturale; și alte caracteristici, cum ar fi cupole uriașe de sare, calcar masiv, marmură și formațiuni de cretă; și concentrațiuni mari de potasiu, metale și minereuri metalice.
În mijlocul judecății, Dumnezeu a asigurat cu bunăvoință întreținerea viitoare a omenirii. Resursele produse de Potop sunt o binecuvântare, pe care Dumnezeu ne-a dat-o ca să o folosim în mod responsabil. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că extracția combustibililor fosili este potențial periculoasă pentru lucrători, iar poluanții nocivi de la motoarele cu ardere internă includ oxizi de azot, dioxid de sulf și particule. Porunca de administrare ne cere să minimizăm daunele utilizând combustibili în moduri mai bune, mai sigure și mai curate, acolo unde este posibil.
Deși este adevărat că petrolul, cărbunele, gazele naturale, metalele și mineralele sunt limitate, aceasta nu înseamnă că există resurse insuficiente pentru a satisface nevoile actuale și viitoare ale omenirii. Cei care prezic dezastrele, precum Clubul de la Roma în cartea The Limits to Growth (n.t., Limitele creșterii) și alții, susțin că noi consumăm resursele naturale într-un ritm atât de mare încât vom rămâne fără ele în curând.
Astfel, susțin ei, trebuie să le păstrăm pentru viitorii locuitori ai pământului sau să le lăsăm în pământ. Într-un pariu mediatizat (pentru 10 000 de dolari) în 1980, între economistul Julian Simon și ecologistul Paul Ehrlich, Ehrlich a insistat că mărfurile vor deveni mai scumpe, dar Simon a prezis că prețurile reale (cu micșorarea inflației) vor scădea pe măsură ce se vor descoperi rezerve suplimentare, va crește eficiența utilizării și se vor înlocui resursele mai puțin costisitoare cu altele mai scumpe.[1]
În mod clar, prețurile pot crește (temporar) atunci când există probleme cu lanțul global de aprovizionare care rezultă din războaie sau pandemii sau pe măsură ce se materializează o nouă cerere de materii prime, cum ar fi atunci când țări precum China și Vietnam s-au industrializat sau când metalele din pământuri rare sunt utilizate ca și catalizatori în procese noi de fabricație sau pentru includerea în componente noi (de exemplu, în vehiculele electrice).
Cu toate acestea, tendința pe termen lung în aproape fiecare categorie de resurse naturale a fost creșterea rezervelor cunoscute, reducerea costurilor de extracție, îmbunătățirea eficienței utilizării lor și scăderea prețurilor reale față de cele nominale.[2] Folosind petrolul ca exemplu, probabil că rezervele vor continua să crească ceva timp, pe măsură ce tehnologiile de extracție se îmbunătățesc, iar costurile de extracție scad. De asemenea, predicția pentru momentul în care va fi atins vârful producției mondiale de petrol continuă să fie amânată.[3]
Pot alternativele regenerabile să înlocuiască imediat combustibilii fosili?
În 2022, 61% din energia electrică mondială este generată prin arderea cărbunelui, petrolului sau gazelor naturale. O parte este generată folosind izotopi radioactivi (10% energie nucleară), iar alta este generată de apele curgătoare (16% hidroenergie). Doar un mic procent este generat în alte moduri (de exemplu, biomasă, geotermală, vânt, valuri, panouri fotovoltaică).[4]
Este greșită graba unor guverne și ecologiști de a înlocui în aproximativ un deceniu generarea de energie electrică folosind combustibili fosili (cărbune, petrol și gaze naturale) sau combustibili nucleari cu alternative regenerabile. În timp, producția de energie electrică prin tehnologia solară și eoliană poate deveni mai eficientă și, prin inovare, aceste tehnologii pot fi utilizate în cele din urmă în locul combustibililor fosili, dar progresul actual este dureros de lent.
Planul de a înlocui 71% din mijloacele mondiale de producere a energiei electrice într-un interval de timp scurt cu centrale eoliene și panouri fotovoltaice pare să nu ia în considerare în mod serios două provocări cheie:
- Densitatea scăzută a energiei eoliene și solare ca surse de energie electrică în comparație cu energia nucleară sau combustibilii fosili.[5]
- Costul asigurării unei capacități mari de stocare a energiei, cum ar fi bateriile, atunci când soarele nu strălucește și vântul nu bate.[6]
În următorii 10-20 de ani, va fi imposibil ca lumea dezvoltată să continue să-și satisfacă cererea de energie electrică folosind numai tehnologii eoliene sau fotovoltaice. Problema va fi mai gravă dacă continuă să înlocuiască mașinile care folosesc motoare cu ardere internă cu vehicule electrice în următorii cinci până la zece ani. Acest lucru va determina o creștere nerealistă a cererii de energie electrică.[7]
De asemenea, va fi dificil pentru țările mai puțin dezvoltate să facă progrese economice dacă nu pot folosi combustibili fosili pentru a genera electricitate și se așteaptă să utilizeze alternative regenerabile. Accesul la combustibili fosili ieftini a permis națiunilor occidentale să-și îmbunătățească nivelul de trai. Ar fi imoral să împiedicăm alte națiuni în curs de dezvoltare să facă același lucru. De asemenea, graba de a trece la sursele regenerabile poate duce la sărăcie pe mulți oameni și națiuni și poate conduce la suferința persoanelor vulnerabile în timpul iernilor reci.
Resursele naturale, o binecuvântare spre folosirea omenirii
Nu trebuie să ne îngrijorăm că rămânem fără resurse naturale. Avem încredere că Dumnezeu a oferit resurse mai mult decât suficiente pentru a ne satisface nevoile actuale și viitoare, în special în lumina planurilor și promisiunilor Sale (Facerea 1:28; Facerea 9:1).
Există defecte semnificative în gândirea lumii despre resursele naturale.
- Majoritatea ecologiștilor cred într-o premisă greșită – că lumea are aproximativ 4,5 miliarde de ani și că va continua să mai existe miliarde de ani. Cu toate acestea, lumea a fost creată acum aproximativ 6000 de ani și resursele puse la dispoziție de Dumnezeu prin Potop vor asigura necesarul omenirii, conform scopurilor Sale.
- Lumea ignoră adevărul că Dumnezeu i-a înzestrat pe oameni cu creativitate. Ingeniozitatea umană va putea îmbunătăți eficiența atât a extracției, cât și a utilizării resurselor[8], inclusiv utilizarea combustibililor cu hidrocarburi, și a inventării alternativelor. Nu este necesar un „război împotriva combustibililor fosili”.
- Convingerea că vom rămâne fără resurse în scurt timp dacă nu luăm imediat măsuri radicale este greșită. Avem timp să ne adresăm unei posibile penurii a combustibililor fosili. Chiar dacă unele resurse devin rare, vom găsi modalități de a folosi resursele mai eficient, de a le recicla sau de a folosi înlocuitori de resurse, cum ar fi combustibilii cu hidrocarburi sintetice[9] sau hidrogenul pur.[10]
După Potop, Dumnezeu i-a făcut o promisiune lui Noe:
Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinerețile lui și nu voi mai pierde toate vietățile, cum am făcut. De acum, cât va trăi pământul, semănatul și seceratul, frigul și căldura, vara și iarna, ziua și noaptea nu vor mai înceta! (Facerea 8:21–22)
Ne putem baza pe promisiunea lui Dumnezeu, chiar și când folosim în mod responsabil resursele naturale pe care El ni le-a oferit pentru a asigura bunăstarea și prosperitatea omenirii.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru revărsarea Harului Său asupra întregii omeniri, chiar și în mijlocul blestemului Potopului. Și îi mulțumim pentru Darul său binecuvântat de mântuire pentru omenire prin lucrarea lui Iisus Hristos pe cruce care vizează și căderea pe care o experimentează restul creației (Romani 8:19–22; II Petru 3:11–13).
Autor: James (Jim) R. Hughes
Sursa: Creation.com | The war on fossil fuels vs God’s providence in a fallen world
[1] www.forbes.com/sites/timworstall/2013/01/13/but-why-did-julian-simon-win-the-paul-ehrlich-bet/?sh=6bad10c71b03.
[2] De exemplu, rezervele dovedite de petrol la nivel mondial în 1980 erau de aproximativ 642 de trilioane de barili. În 2020, rezervele cunoscute ajunseseră la 1732 de trilioane de barili (o creștere cu 270%), în timp ce cererea de petrol a crescut în aceeași perioadă cu aproximativ 60%. La rata de consum de petrol din 2022, de circa 100 de milioane de barili pe zi, rezervele dovedite de petrol vor dura aproximativ 50 de ani; www.statista.com/statistics/236657/global-crude-oil-reserves-since-1990.
[3] De asemenea, aceasta nu include lichefierea cărbunelui. Petrolul poate fi extras din cărbune, iar lumea are rezerve masive de cărbune – rezervele dovedite la sfârșitul anului 2020 erau estimate la 1,1 trilioane de tone și ar dura (la ratele actuale de consum) peste 150 de ani; www.statista.com/statistics/265450/global-proved-reserves-of-coal.
[4] www.worldenergydata.org/world-electricity-generation.
[5] wattsupwiththat.com/2020/10/18/the-truth-behind-renewable-energy.
[6] Wall Street Journal, 2022:05:27: www.wsj.com/articles/americas-summer-of-rolling-blackouts-green-energy-grid-north-american-electric-reliability-corporation-11653683348?mod=opinion_lead_pos1.
[7] Al Root, Tesla’s Musk Says U.S. Electricity Production Needs to Double to Power Transition to EV Vehicles, 01-10-2021; www.barrons.com/articles/tesla-elon-musk-electric-vehicle-production-51633202912.
[8] Ca exemplu de progres tehnologic, luați în considerare îmbunătățirile în stocarea datelor pe calculator. Primul sistem de hard diskuri dezvăluit de IBM în 1956, putea stoca aproximativ 250 MB pe 50 de discuri rotative care ocupau spațiul a două frigidere și cântăreau o tonă. Astăzi puteți transporta de o mie de ori mai multe date pe o unitate de stocare de tip breloc, care costă mai puțin de 40$.
[9] De exemplu, utilizarea energiei electrice generate în instalațiile de energie nucleară pentru a produce combustibili din hidrocarburi sintetice; energypost.eu/extract-co2-from-our-air-use-it-to-create-synthetic-fuels.
[10] www.fchea.org/in-transition/2020/5/11/using-nuclear-power-to-produce-green-hydrogen.
